copiii noștri sunt în cer
iubito
așteaptă acolo să
pășim pe aștri
tălpile să ne ardă
pe poteci de munte
lumina miezului de noapte
ca o mireasmă cade
o neînțeleasă vină
ne oprește
să-i coborâm
puțin să-i
scufundăm în realitate
copiii noștri nu
dorm iubito
nu se amuză și nu
fac larmă
stau ca într-o
societate secretă
între două lumi
și nu răstoarnă
nici guvernul nici
paharul plin
copiii noștri sunt
atât de puri iubito
încât apa nu-i
învăluie
clepsidra nu-i
rănește
amintirea nu-i
cuprinde
steaua sol nu-i
leagănă
copiii noștri sunt
într-un cer iubito
așteaptă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu