inima bate ca o curtezană
dansând pe mese-ndoliate
la o fereastră
iubita arde scrisorile nescrise ideile-nchinate
se îngână luna
secerătoare cu promisiunea unei zile apte
cine mai știe cine
mai crede cine mai așteaptă
păsările să se
întoarcă din țările calde
inima bate ca o
mustrare printre sticle sparte
la o fereastră
iubita cerne lumina unei zi pătate
aritmic toaca cântă
nefiresc în miez de noapte
poate dorința poate
căința poate voința
să îi aducă omul
pierdut în vise ondulate
inima bate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu