cu binișorul
pe vârful
picioarelor
să nu se spargă
frunzele căzute
crengi uscate trosnind
să nu se audă
scrâșnet de roți
pocnituri din bici
pe lângă care fantomatice
flashuri de blitz
șoapte
cuvinte repezi
țipete urlete cu
gura închisă să fie
căci prada e
sperioasă
și plină de
deznădejdi ascunse mie
nu trage
ascultă cum
încolțește bumbacul ce ne despoaie
și ne lasă goi
mirați uimiți și
însetați
ascultă apa cum se
face abur
ascultă drojdia
care dospește pâinea
ascultă fulgerul
fără de tunet
când steaua ta
străluce
ai grijă
să nu mă arzi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu